Comprehensiunea este scopul final al citirii. Dacă citim cuvintele, propozițiile, frazele, paragrafele și textul întreg, dar nu înţelegem cele citite, citim fără rost. Cititorii buni citesc cu un scop clar și sunt implicaţi activ în procesul citirii și procesării celor citite.

Cititorii buni urmăresc un scop. Pot citi instrucțiuni pentru a afla cum să folosească un aparat, pot citi părți relevante dintr-un ghid turistic pentru a se informa despre parcuri naționale, un manual pentru a se pregăti pentru un curs, o revistă pentru divertisment sau un roman pentru a gusta frumusețea literaturii.

Cititorii buni sunt implicaţi activ. Ei se gândesc la cele citite în timp ce citesc. Pentru a înțelege ceea ce citesc, cititori buni intră într-un proces cognitiv complicat. Folosind experiențele și cunoștințele lor despre lume, totalitatea cuvintelor, noțiunilor pe care le cunosc, cunoştinţele despre structura limbajului și strategii de citire, cititorii buni construiesc activ sensul textului și știu cum să extragă din el ceea ce caută. De asemenea, ei știu când au probleme cu înţelegerea, ce creează problemele și cum să le rezolve pentru a-și atinge scopul urmărit.

Studiile efectuate pe parcursul ultimelor decenii, multe dintre ele în țările anglofone, au arătat că instruirea specifică pentru dezvoltarea comprehensiunii ajută elevii să înțeleagă ceea ce citesc, să rețină și să comunice despre cele citite.

Cum se manifestă problema?

Din perspectiva copilului

• „Îmi ia atât de mult să citesc ceva. Mi-e greu să urmăresc tot ce se întâmplă.”
• „Nu am înțeles despre ce este vorba în cartea aceea.”
• „De ce a făcut asta personajul? Nu înţeleg!”
• „Nu sunt sigur care sunt cele mai importante părți ale cărții.”

Din perspectiva părintelui

Copilul meu:

• Nu poate rezuma un pasaj sau o carte.
• Reușește să ne spună ce s-a întâmplat în poveste, dar nu poate explica de ce s-au întâmplat lucrurile astfel.
• Nu poate explica gândurile sau sentimentele posibile ale unui personaj.

Din perspectiva profesorului

• Pare să se concentreze pe aspectele „greşite” ale unui pasaj; de exemplu, se concentrează atât de mult pe detalii încât pierde ideea principală.
• Nu poate reda succesiunea clară, logică a evenimentelor dintr-o povestire.
• Nu identifică informaţiile cheie sau ideile principale dintr-un text informativ.

Cum se poate îmbunătăți această abilitate?

Ce poate face copilul

• Folosește harta povestirii și ia notițe în timp ce citești.
• Citește câte o secvenţă scurtă și asigură-te că știi ce s-a întâmplat înainte de a continua să citești.
• Întreabă-te: „Are sens asta?”, iar dacă nu, recitește pasajul pe care nu l-ai înțeles.
• În timp ce citești, încearcă să-ți construiești imagini mentale care reflectă povestirea sau desenează ce vezi cu ochii minții.

Cum poate să ajute părintele

• Discutați cele citite de copil.
• Puneți-i întrebări de verificare despre carte și leagă evenimentele din poveste cu unele din viața sa.
• Ajutați copilul să se întoarcă la text și să caute răspunsuri la întrebări.
• Discutați sensul cuvintelor necunoscute, atât al celor pe care le citește, cât și al celor pe care le aude.

Ce poate face profesorul la clasă
Prin aplicarea Instrumentului informal de citire (secțiunea Comprehensiune), puteți evalua în ce măsură elevii înțeleg cele citite și la ce nivel de instruire se situează.

• Folosiți cât mai multe dintre resursele și activitățile care țintesc această problemă ca de exemplu: Activitate dirijată de lectură, Activitate dirijată de ascultare și gândire, Cititul cu voce tare, Repovestire după imagini, Roata întrebărilor.

• Învățați-i pe elevi structurile diferitelor tipuri de texte (text narativ, informativ).
• Utilizaţi organizatori grafici pentru a ajuta elevii să fragmenteze informaţia și să urmărească ceea ce citesc.
• Învățați-i cum să ia notiţe, precum și strategii de rezumare.
• Demonstrați-le, prin gândire cu voce tare, cum să vizualizeze cele citite.
• Încurajați-i să anticipeze ce va urma în text.
• Învățați-i să pătrundă în mintea personajelor, a naratorului și să se întrebe „de ce?” și „cum?” (De ce face personajul acest lucru? Cum se simte oare acest personaj acum? etc.)
• Folosiți strategii de comprehensiune cât mai diverse, atrăgând atenția elevilor asupra acestora, demonstrând, prin gândire cu voce tare, procesul de comprehensiune parcurs.

Exemple de fișe de lucru care țintesc această problemă

Secțiunile Cum se manifestă problema? și Cum se poate îmbunătăți această abilitate? sunt traduceri și adaptări din sursa Target the problem. Mai multe informații despre această arie și ce puteți să faceți la clasă găsiți în cursul online gratuit Toți copiii citesc.