Ascunsă între zidurile vechii cetăți din Cluj-Napoca este o librărie magică. Este mică și colorată, pentru că a fost gândită pentru cititori mici și veseli. Iar Mihaela Maier, librarul care a visat și realizat acest sanctuar al cărților care iubesc copiii, ne-a povestit de ce sunt importante librăriile dedicate acestui grup de vârstă și ce găsesc părinții și copiii într-un astfel de spațiu. Plus multe sfaturi utile pentru creșterea unui cititor de cursă lungă.

SP: Care este povestea librăriei Tutimi și Titoc?

MM: Eu mi-am dorit întotdeauna un loc special pentru copii. Și pentru că văzusem în alte țări că există librării dedicate, după ce am terminat concediul de creștere a copilului am zis că nu mai vreau să mă întorc în multinațională, ci vreau să deschid o librărie pentru copii. Pe tot parcursul anilor, am avut susținerea soțului meu, dar și a tuturor angajaților care s-au dovedit a fi parteneri ai librăriei. N-am fost niciodată pe linia de plutire, dar ne-am străduit să facem tot posibilul să ne găsească lumea tot aici.

SP: Ce găsesc copiii aici?

MM: Avem un loc în care pot răsfoi cărți alese cu atenție (nu orice titlu nou pe piață ajunge pe rafturile librăriei noastre), în care se pot întâlni cu autori de cărți, cu ilustratori, le citim cu voce tare și organizăm multe activități frumoase în jurul cărților. Ne dorim ca părinții să vină alături de copii atunci când vor să le cumpere o carte, pentru că este ocazia celor mici să își aleagă ce doresc să citească.

SP: Cum alegeți cărțile?

MM: Primul criteriu este ilustrația, iar al doilea este calitatea textului. Marea majoritate a cărților sunt traduceri, deci contează și calitatea traducerii. Și cartea ca obiect: să fie trainică, mai ales dacă este pentru copii mici, calitatea hârtiei, cum arată coperta etc.

Da, a crescut prețul cărții, dar este o varietate mult mai mare decât la începutul librăriei, cărțile sunt mai atent alese și de edituri – nu mai publicăm orice.

SP: Ce cărți recomandați unui copil căruia nu îi place să citească?

MM: În primul rând, cărți amuzante, antrenante, cu text scurt astfel încât să nu îl descurajeze când deschide cartea. Și scrisul să fie potrivit, adică font, mărime, distanța dintre linii ca să îi fie ușor să se concentreze. Subiectul cărții ar trebui să fie apropiat de copil – adică să se regăsească în ceea ce se întâmplă în carte.

Pentru copiii de grădiniță este bine să le oferim cărți frumos ilustrate cu puțin text, cu pagini cartonate, cărți de căutare, cărți cu animale, cu copii de vârsta lor.

Pentru cititorii un pic mai mari, recomandăm tot cărți amuzante, antrenante, cu aventuri, iar ilustrațiile sunt foarte importante – ele completează povestea și uneori chiar spun o altă poveste. Cu cât cresc copiii, cu atât descoperă mai multe semnificații în ilustrații.

SP: Ce își dorește un copil în librărie?

MM: Copiii răsfoiesc cărțile și doar dacă nu găsesc ce își doresc îi rugăm să ne spună ce fel de pasiuni au, astfel încât să putem să le facem recomandări. Unii sunt pasionați de sporturi, alții de animale, unii de dinozauri, iar alții de planete. Iar noi încercăm să le oferim cărți care oglindesc aceste pasiuni. Ieri o mămică simpatică era în căutare de cărți cu mașini pentru că cel mic acum este pasionat de mașini. Nu peste o lună, când poate apare o carte nouă, și nu anul trecut când poate a văzut cartea, dar nu l-a atras deloc. Este important să ne ascultăm copiii în ce etapă sunt și ce le place în acel moment și să-i încurajăm să citească pornind de la interesele lor.

SP: Ce sfaturi să dăm unor părinți care doresc să dezvolte în copiii lor pofta de lectură? Dar și la ce să fie atenți pentru a nu-i descuraja pe parcurs?

MM: Noi facem recomandări plecând și de la ce cărți ne plac nouă. Sunt părinți care cred că anumite cărți sunt nepotrivite pentru copii, de exemplu ilustrația este prea întunecată sau mesajul moral nu este suficent de evident. Noi încercăm să îi ghidăm și să le explicăm de ce o anumită carte este valoroasă, dar este întotdeauna decizia lor.

Cea mai des întâlnită greșeală pe care o face un părinte este să caute doar cărți care să îi învețe ceva pe copii. Pentru mulți este obligatoriu ca orice carte să poarte un mesaj educativ, cât mai evident. De exemplu, să îl învețe să nu mintă niciodată sau să fie cinstit.

Sunt multe cărți care poartă aceste mesaje, dar nu atât de evident. Ce face o carte bună este să creeze șansa părintelui să discute cu cei mici pe marginea poveștii. Nu trebuie citite niște cuvinte în mod exact ca mesajul să răzbată. Uneori personajele fac lucruri care nu sunt „corecte”, dar lucrurile acestea se întâmplă în viața reală și este mai bine ca un copil să învețe alături de părinte citind împreună o carte.

Părinții cu copii mici caută, și este perfect în regulă, cărți care să-i învețe anumite deprinderi, cum ar fi mersul la toaletă, spălatul pe dinți sau să depășească frica de dentist. Dar, dacă după o vârstă, părintele caută în continuare cărți care să-l învețe ceva pe copil, atunci pierde șansa de a ajunge la cărți care cresc sufletul, care îl învață să gândească critic sau să interiorizeze ce este frumosul.

Sunt cărți pe care copiii le-ar alege și poate nu sunt din lista a ceea ce noi le-am recomanda ca părinți, dar, dacă asta este ceea ce își dorește copilul, e bine să le respectăm alegerea. De exemplu, mulți copii vor să citească benzi desenate și, deși părinții nu înțeleg valoarea unor astfel de cărți, pentru mulți așa începe o relație de lungă durată cu cartea.

Un alt lucru pe care l-aș recomanda este flexibilizarea eternei liste de lectură. Dacă pe listă sunt cinci cărți pe care tu, ca adult, crezi că ar trebui să le citească toți copiii, de multe ori efectul este invers decât cel dorit: copilul simte lectura ca obligație și o respinge. E bine ca acea listă să fie realizată după o consultare cu copiii și să existe posibilitatea de a citi, pe lângă o listă scurtă de texte pe care toți copiii le citesc pentru că apoi se lucrează pe ele la clasă, și o listă de titluri de cărți pe care copilul le alege. Nici nouă nu ne place să fim obligați să facem anumite lucururi, cu atât mai puțin copiilor.

În plus, pe listele de lectură sunt multe titluri învechite, pe care probabil nici noi nu le-am mai citi cu plăcere azi, cu atât mai puțin copiii, care trăiesc într-o altă lume. Copiilor, cât și adolescenților, le plac cărți actuale, cu evenimente și personaje actuale, în care se pot regăsi.