Comunitate, chemare, implicare

13 decembrie 2022

La 35 de km de Timișoara, spre direcția Serbia, se află localitatea Voiteg. Locul unde de mai bine de 10 ani, Debora Cosmescu profesează ca învățătoare și formează noi generații de elevi.

Din anul 2012 Debora Cosmescu și-a găsit atât locul la Școala Gimnazială „Domino Servite”, cât și comunitatea ideală unde să poată evolua, ajutându-i pe cei din jur să facă același lucru. Chiar dacă e o școală la început de drum, numărul elevilor crește în fiecare an, părinții fiind mulțumiți de condițiile oferite și de rezultatele copiilor.

Școala a început în cadrul unei fundații, din dorința părinților de a avea o instituție de educație creștină. Scopul profesorilor e de a-i face pe elevi să fie „parteneri în învățare”, care să se implice cu drag.

Atelier de 8 Martie, 2021

Colectivul școlii reprezintă un punct foarte important pentru bunul mers al lucrurilor. Pe lângă implicarea directoarei, care îi ajută și îi mobilizează, împărtășirea acelorași viziuni, valori și misiuni îi determină pe membrii școlii să fie o echipă și o comunitate unită.

„Toți am venit aici dintr-o convingere personală, nimeni nu ne forțează să ne implicăm, dar ne implicăm și întotdeauna interesul elevului este pe primul loc. Încercăm să facem tot ce credem noi că ar fi în beneficiul lor, atât pe plan academic, cât și pe planul dezvoltării personale pentru ca elevii să devină cetățeni responsabili”, ne spune Debora Cosmescu.

Corul Școlii Gimnaziale Domino Servite

Valorile sunt cele care au stat la baza alegerii făcute de către Debora Cosmescu pentru a se îndrepta spre rolul de cadru didactic. Dacă la finalul liceului se simțea dezorientată în privința viitorului său și simțea că îi lipsește un sistem de valori sănătoase după care să se ghideze în viață, prin intermediul taberelor de vară organizate de fundația din Voiteg, învățătoarea a reușit să își găsească direcția pe care să dorească s-o urmeze până în ziua de astăzi.

În cei zece ani de carieră, Debora Cosmescu a avut parte și de reușite, dar și de momente când era descurajată și în care simțea că din diferite motive nu are succes. Cu toate acestea, a mers mai departe cu dorința de a evolua. Ea a fost mereu încurajată de colectivul de la școală, care a ajutat-o să-și recapete forța în propriile puteri. Debora Cosmescu nu uită că reprezintă un model pentru elevi. Ea îi învață pe aceștia să aibă curaj și să nu renunțe, iar din acest motiv continuă să iasă din zona ei de confort.

„Eu sunt într-un proces de învățare, nu am cum să le știu pe toate. Sunt perfecționistă, iar asta e și un plus, dar și un mare minus. Când văd că nu îmi ies lucrurile la așteptările mele, vreau de multe ori să renunț, dar îmi aduc aminte că sunt într-un proces de învățare.
Întotdeauna când am dat de greu mi-am amintit de momentul de la început, când lucrurile mi s-au făcut clare. Moment pe care l-am notat și la care întotdeauna mă întorc, știind că asta trebuie să fac. E mai mult decât o simplă meserie și simt că e chemarea mea care m-a ținut în acești ani”, confesează Debora Cosmescu.

O echipă de elevi împreună cu o studentă voluntară, Tabăra cu scLipici, iulie 2021

Descoperirea unor noi metode de predare
Din dorința de a se perfecționa, mai ales în timpul pandemiei, Debora Cosmescu a început să se informeze și să se înscrie la diferite cursuri și evenimente cu caracter didactic, în acest fel aflând de Asociația Noi Orizonturi. Alături de colegele ei s-a înscris la laboratorul de literație și au continuat cu proiectul Școli cu scLipici prin organizarea activităților în cadrul taberei de vară.

Elev ce recreează scene din cartea „Din fericire”, Tabăra cu scLipici, iulie 2021

Învățătoarele s-au implicat cu entuziasm atât în partea organizatorică, de pregătire a materialelor necesare pentru tabără, cât și în partea de analiză a activităților zilnice. La finalul programului ele se întâlneau ca să vadă ce activități au avut succes și ce pot să îmbunătățească în viitor.

Fiind un eveniment dedicat copiilor, aceștia nu au fost uitați, având ocazia să participe atât elevii școlii, cât și ceilalți copii din sat la toate activitățile gândite special pentru vârsta și nivelul lor. Elevii s-au implicat și în partea de creație unde au realizat o pinata care a adus și mai multă culoare evenimentului, fiind plină cu sclipici, paiete și confetti.

 

Elevii asistând la noțiuni de prim ajutor din Tabăra cu scLipici, iulie 2021
Joc cu litere, Tabăra cu scLipici, iulie 2021

Debora Cosmescu a preluat o parte din metodele propuse de către Fundația Noi Orizonturi și le-a integrat în cadrul orelor.

„Eu sunt destul de critică și prefer să-mi fac exercițiile de la zero. Ei (Fundația Noi Orizonturi) pun la dispoziție materiale extrem de structurate și de bine documentate, ce oferă o altfel de abordare. Nu trebuie decât să intri în horă și să te folosești de resursele oferite. Pentru noi e mai mult decât o simplă participare la un curs, deoarece avem posibilitatea de a apela oricând la materiale de calitate”, mărturisește învățătoarea.

Pentru că predă la clasa a patra, Debora Cosmescu se folosește de diverse metode și exerciții pentru a îmbunătăți fluența citirii elevilor. Printre metodele folosite se numără și citirea repetată. Acesta este un exercițiu prin intermediul căruia elevii au ocazia să citească un text de mai multe ori, atât individual, cât și împreună cu învățătoarea și să-și cronometreze timpul de citire. Astfel, modul de lecturare al elevilor a ajuns să se îmbunătățească, aceștia ajungând să citească în 59 de secunde un text pe care la început îl citeau în aproape trei minute.

Elevii aplicând metoda ABEL în Tabăra cu scLipici, iulie 2021

„Azi am folosit citirea ecou. Eu citeam, copiii repetau exact cum citeam eu. Ei citeau, eu îi imitam și atunci când auzeau că citesc așa sacadat, le-am zis: Așa citiți voi, eu doar sunt ecoul”, ne povestește Debora Cosmescu despre această metodă.

Pe lângă aceste metode, învățătoarea a adunat în anii de când predă la clasa a patra, un set de materiale la care mereu se întoarce și care știe că funcționează. Aceasta se inspiră din diferite cărți și site-uri străine, dar și de pe clasicul Didactic.ro.

Legăturile formate cu elevii

Ca să pătrundem mai bine în universul învățătoarei, am rugat-o să ne povestească despre un moment drag din cariera ei. Aceasta și-a amintit de un elev pe care l-a avut în urmă cu aproximativ șase ani. Băiatul s-a transferat în clasa a doua și avea o fire emotivă. Nu se simțea în largul său la scoală, iar în primele zile era foarte anxios, punând multă presiune pe el și chiar reușind să ude paginile caietului atunci când scria, din cauza emoțiilor. Învățătoarea s-a ambiționat și a lucrat cu el, astfel încât, la câteva săptămâni, băiatul nu doar că venea cu interes la școală, dar își dorea să poată participa la ore chiar și atunci când se îmbolnăvea. Evoluția elevului i-a demonstrat Deborei Cosmescu ce impact poate avea atenția și implicarea asupra unui copil și i-a confirmat că face ceea ce trebuie.

Atelier de scriere – proiect ”Despre mine”

În acești ani, mulți elevi au fost motivați să vină la școală și să formeze legături de încredere cu învățătorii lor. Acest lucru se vede și în cazul copiilor care au anumite deficiențe de citire sau de scriere, dar care fac progrese treptat.

Un astfel de exemplu este un elev care s-a mutat din Franța și care acum este în clasa a patra. Acesta a întâlnit dificultăți la exercițiile de dictare și atunci când trebuia să citească un text mai lung, chiar dacă era la nivelul clasei. Băiatul are tendința de a se retrage și uneori chiar de-a renunța, dar cu ajutorul doamnei învățătoare, care pe lângă munca de la clasă, îi oferă și ore suplimentare, el reușește să evolueze.Tânărul este ajutat și de colegi, alături de care realizează exerciții de grup, atât de citire, cât și de scriere prin care nu descoperă doar informații noi, ci și încrederea în sine.

 

Ziua sportivă – alergare de rezistență, iunie 2021
Ziua sportivă – alergare de viteză, iunie 2021

Construirea stimei și a încrederii în propriile capacități stau la baza rezultatelor bune. Acest lucru se vede și în cazul unui alt elev de clasa a patra, care la început se bloca atunci când trebuia să citească. Debora Cosmescu a aflat despre pasiunea lui față de animale și dorința de-a deveni medic veterinar, așa că i-a oferit diferite cărți despre animale, cât se poate de atractive pentru el. Învățătoarea a reușit să conecteze materia de la clasă cu ce le place elevilor și le atrage atenția.

„Și așa, cu pași mărunți, chemându-l după-amiază la laboratorul de literație, îl ajut și îl încurajez să citească de fiecare dată mai bine. Hai să reușim! Hai să ne depășim recordurile anterioare! Astfel, devine vizibil cum îi crește stima de sine și se duce acasă și le spune părinților. A zis «Tati oricum nu o să mă creadă» și eu am zis: «Cum să nu? Ai evoluat atât de mult, încât nu mai există rubrică. Ești la cel mai înalt punct. Uite ce progres ai făcut!». În astfel de momente se uită la mine cu niște ochi așa sclipitori și se vede că vine cu drag la școală”, ne relatează învățătoarea cu entuziasm.

Formarea de noi destine

Asemănătoare este și povestea Tabitei, o elevă ce era în pragul abandonului școlar, dar care a participat la tabără de vară organizată Școala Gimnazială „Domino Servite” în cadrul Școli cu scLipici, unde puteau să participe copiii din toată comunitatea. Acesteia i-a plăcut atât de mult încât familia ei a decis s-o transferă în clasa a doua la școală. Tabita ne-a povestit că i-au plăcut foarte mult activitățile din tabără și își amintește de drag de diversele jocuri, precum cele în care era legată la ochi și îi erau testate simțurile.

Elevi în cadrul jocului senzorial din Tabăra cu scLipici, iulie 2021

Chiar dacă drumul ei de început nu a fost ușor pentru că nu primea suficientă atenție și explicații la școala unde a fost, în acest nou cadru, Tabita a reușit să obțină rezultate foarte bune. Eleva ne-a zic că îi place mult la școala actuală pentru că este un mediu liniștit, unde învață foarte multe informații, având șansa să își facă și prieteni. Aceasta și-a descoperit pasiunea pentru literatură și arte, dar dorește ca atunci când o să fie mare să meargă spre domeniul medicinei. Încă nu știe ce să aleagă, dar variantele de doctoriță, asistentă sau farmacistă o bucură foarte mult.

Un alt motiv pentru care Tabita vine cu drag la școală este acela că acum a găsit un loc unde să primească ajutorul și explicațiile necesare. Ea se înțelege foarte bine cu învățătoarea ei, Cristina Roșca și ne-a povestit că atunci când nu se descurcă cu o temă poate să o sune pe învățătoare pentru explicații.

O parte din elevii participanți la Tabăra cu scLipici, iulie 2021

„Când a venit la școală, o vedeam puțin frustrată că nu înțelegea anumite lucruri, dar a fost foarte hotărâtă. A venit la mine în pauză și mi-a spus «Doamna, eu nu înțeleg ce e cu par și impar, dar am venit la școala aceasta pentru că vreau sa învăț. Vă rog să îmi mai explicați odată». Multe lucruri din clasa întâi, lacune pe care le-a avut, le-am repetat la oră și acum chiar nu mai e nicio problemă.

La citire și la scriere a fost puțin mai greu la început. De exemplu, adesea uita anumite litere când citea sau inventa finalul cuvintelor. Noi ne-am gândit la o formă prin care să o determinăm să fie mai atentă, iar în scurt timp a început să citească foarte foarte corect și mult mai cu grijă, ca nu cumva să inventeze cuvintelete. A luat-o și ea ca pe o formă de joc și a avut succes”. – ne povestește Cristina Roșca, învățătoarea Tabitei.

Lecturarea poveștii ”Crocodilul și dentistul”, Tabăra cu scLipici, iulie 2021

La Școala Gimnazială „Domino Servite” am putut să vede ce impact au cadrele didactice asupra copiilor. Învățătorii și învățătoarele nu ar trebui să uite faptul că reprezintă modele de bune practici pentru elevi și că de multe ori acesta este cel mai important lucru.

„Conștientizez că sunt în permanență observată de ei -limbajul pe care îl folosesc, modul în care mă raportez la colegi. Și de multe ori văd în copii, și poate la cei mici e mai evident, că ne copiază, de la felul în care vorbește doamna învățătoare, la felul în care se poartă. Toate acestea sunt de multe ori un reper pentru ei. Mi se pare că ar trebui să fim conștienți de toate acestea și să îi încurajăm să dea tot ce e mai bun. Sperăm să aibă impact asupra lor, pentru că până la urmă, degeaba știu elevii matematică dacă nu știu cum să se poarte unul cu celălalt”, spune Debora Cosmescu.
Printr-o astfel de mentalitate și cu o dorință continuă de a face bine și de a ajuta, noile generații de elevi au ocazia de a se forma frumos și de a-și găsi locul potrivit în societate.

Sursa foto: Arhiva Școlii Gimnaziale Domino Servite și Arhiva personală a Deborei Cosmescu

 

 

Site realizat de Fundația Noi Orizonturi în colaborare cu Romanian American Foundation. Designed by NODE