Cartografierea ortografică

10 octombrie 2022

Limbajul scris este o invenție umană. Implică reprezentarea sunetelor(foneme) prin simboluri vizuale (grafeme). Și mai este nevoie și de un consens legat de ce anume reprezintă un anumit cuvânt. „Pisica” râmâne același mamifer care toarce și miaună, indiferent dacă găsim acest cuvânt scris pe o cutie de hrană sau când descriem senzația de bine când moțăim lângă sobă.

La început copiii încearcă să folosească memoria vizuală pentru a găsi indicii care să îi ajute să recunoască o literă sau un cuvânt, dar curând această strategie se dovedește a fi ineficientă. Cuvintele nu au litere sau forme suficient de distinctive pentru ca cititorii să poată citi mii folosind doar memoria vizuală. Pentru a realiza această performanță, ei ar trebui să dezvolte un puternic sistem mnemonic care acționează ca un lipici și păstrează toate aceste ortografii în memorie, astfel încât să poată citi cuvintele automat și să le scrie cu acuratețe. Acest sistem se numește Cartografiere ortografică și este procesul pe care toți cititorii de succes îl folosesc pentru a deveni cititori fluenți. Prin cartografierea ortografică, elevii folosesc partea de procesare a limbajului oral a creierului lor pentru a cartografia (conecta) sunetele cuvintelor pe care le cunosc deja (fonemele) cu literele dintr-un cuvânt (ortografiate). Apoi stochează permanent sunetele cuvintelor conectate cu literele cuvintelor (împreună cu semnificația lor) într-o „bancă” de cuvinte recunoscute cu ușurință, descrise ca „vocabular vizual” sau „instantaneu” (sight words).

Cuvinte ușor de recunoscut

Un cuvânt recunoscut cu ușurință este orice cuvânt pe care un cititor îl identifică și citește instantaneu fără efort conștient. Cititorii adulți competenți au între 30.000 și 60.000 de cuvinte care au fost cartografiate ortografic în vocabularul lor vizual. De îndată ce unul dintre aceste cuvinte este văzut, el este recunoscut instantaneu inconștient. Această superputere este ceea ce ne permite să fim cititori eficienți, capabili să ne concentrăm pe sensul celor citite în loc de buchisirea cuvintelor. Când cuvintele sunt stocate în memoria pe termen lung, un cititor nu mai trebuie să decodeze cuvintele unul câte unul, așa cum fac cititorii începători. Majoritatea copiilor încep să aplice această strategie în clasa a doua sau a treia, dar pentru că unele cuvinte foarte frecvente (de exemplu, și, este, fost, pentru, sunt) sunt esențiale pentru a învăța cum să citească, educatorii și profesorii de clasă pregătitoare oferă de obicei instrucțiuni explicite pentru a ajuta elevii să citească automat unele dintre aceste cuvinte. Elevii sunt învățați să citească fiecare dintre aceste cuvinte ca pe un întreg, în același timp în care sunt învățați cum să decodeze majoritatea celorlalte cuvinte. Toate cuvintele care sunt exersate suficient, nu doar cuvintele foarte frecvente, devin cuvinte ușor de recunoscut.

Care este procesul mental de cartografiere ortografică?

Prin cartografierea ortografică a unui cuvânt, literele pe care le vedem cu ochii și sunetele pe care le auzim în acel cuvânt sunt procesate împreună ca un cuvânt vizual și sunt stocate împreună în creier. Acest lucru nu este același lucru cu memorarea modului în care arată un cuvânt. De asemenea, este important să ne amintim că această cartografiere ortografică este un proces mental folosit pentru stocarea în memorie a cuvintelor. Nu este o abilitate, o tehnică de predare sau o activitate pe care o puteți face cu elevii (Kilpatrick, 2019). Ceea ce poate fi predat sunt conștientizarea fonemică, corespondența fonem-grafem și decodarea, care permit cartografierea ortografică.

Prin ascultare și vorbire, copiii cunosc deja pronunția și semnificația unui cuvânt, ele fiind deja stocate în memoria lor pe termen lung. Elevii transformă un cuvânt scris într-un cuvânt instantaneu recunoscut prin atașarea fonemelor din pronunția cuvântului la șirul de litere ce compun cuvântul. Dar asta înseamnă că elevul are nevoie de conștientizare fonemică foarte bună, adică să recunoască fiecare sunet dintr-un cuvânt (de exemplu pat – 3 sunete, p/a/t). Aceste sunete devin punctele de ancorare pentru secvența tipărită a cuvântului. Elevul poate apoi atașa fiecare fonem la litera (grafemul) corespunzătoare. Elevul folosește ceea ce știe (pronunția) și o lipește cu un soi de „superglue” de forma scrisă a cuvântului pat.

Cum se dezvoltă hărțile ortografice?

Programele de instruire în decodare și corespondență fonem-grafem permit copiilor să dobândească abilitățile de bază necesare pentru a stoca cât mai multe cuvinte vizuale în memorie. Astfel de programe ar trebui să includă următoarele:

1. Relațiile grafem-fonem: Învățarea relațiilor majore grafem-fonem (GF) ale sistemului de scriere poate fi facilitată prin utilizarea de imagini mnemonice în care formele literelor seamănă cu obiecte ale căror sunete inițiale sunt fonemele reprezentate de grafeme (de exemplu, litera ș desenată ca un șarpe care simbolizează /ș/) sau prin folosirea numelor copiilor pentru a-i ajuta să detecteze anumite sunete (de exemplu Bogdan conține litera B).

2. Segmentarea fonemică: Învățați copiii cum să despartă cuvintele rostite în cele mai mici unități de sunete (foneme) ajutându-i să detecteze aceste sunete separate prin monitorizarea pozițiilor și mișcărilor gurii pe măsură ce articulatorii lor se schimbă de la un fonem la altul în pronunțarea cuvintelor. O oglindă se va dovedi extrem de utilă. Treceți apoi la a-i învăța relația dintre sunetul articulat și grafem folosind cartonașe cu litere. Odată ce copiii cunosc un set mic de corespondențe GF, cum ar fi a, m, s, p, c, o, t, ei pot începe să scrie literele corespunzătoare fonemelor din mai multe cuvinte simple (de exemplu, sat, pat, casa, masa etc).

3. Decodare: Odată ce elevii cunosc relațiile constitutive GF, puteți să îi învățați să decodeze cuvintele necunoscute prin rostirea fenomenelor corespunzătoare grafemelor și sintetizând fonemele pentru a forma cuvinte cu sens.

Începeți cu cuvinte cu structură simplă VC (vocală-consoană), apoi cuvinte de tip CVC. Începeți de la consoanele continue (adică s, m, n, f, l, r, v) care pot fi rostite lungit. Învățați-i pe elevi să decodeze citind grafeme și combinându-le pentru a forma cuvinte fără a întrerupe fluxul de vorbire (de exemplu, mmmmaaaasssaaaaa mai degrabă decât mmmm-aaaaa-sssss-aaaaa). Odată învățate, introduceți cuvinte cu consoane stop (adică, b, d, g, j, p, t).

Pentru elevii care au învățat relațiile relevante GF, cereți-le să exerseze citirea cu voce tare a listelor de cuvinte care conțin multe litere comune (de exemplu, masă, casă, pasă, lasă etc). Acest lucru îi obligă pe elevi să proceseze conexiunile GF în toate pozițiile din cuvinte pentru a le citi.

Odată ce elevii au învățat modele de ortografie cu mai multe litere, cum ar fi silabe și morfeme, învățați-i să segmenteze cuvintele cu mai multe silabe în aceste subunități pentru a le decoda.

4. Pronunțarea cuvintelor: Asigurați-vă că cititorii începători citesc texte cu voce tare, în special cele care conțin cuvinte pe care nu le-au citit înainte. Acest lucru crește probabilitatea ca conexiunile grafem-fonem să fie activate și ca ortografiile să devină legate de pronunțiile din memorie pentru învățarea cuvintelor vizuale.

5. Citiți același text de mai multe ori: Oferiți multă practică de citire a textului la un nivel adecvat de ușurință. Acest lucru este esențial pentru activarea și conectarea semnificațiilor grafemelor și pronunțiile cuvintelor vizuale din memorie, în special cuvintele ale căror semnificații sunt activate numai atunci când sunt citite în context (de exemplu, a fost, spus, cu).

În loc de final vă recomandăm o metodă simplă care să îi ajute pe elevi să creeze conexiunea fonem – grafem. Tap ip, Map it, Graph it (Numără fonemele, Arată fonemele, Alege grafemele). Exercițiul este în limba engleză, deci nu uitați să activați funcția de auto-traducere și să vă opriți la minutul 3.00 pentru că al doilea exemplu este specific limbii engleze și mai puțin întâlnit în limba română (ce/ci/ghe/ghi).

 

 

 

Site realizat de Fundația Noi Orizonturi în colaborare cu Romanian American Foundation. Designed by NODE